Apărută peste ocean, în condiţii grafice deosebite, antologia Day After Night cuprinde versuri selectate din operele a douăzeci de poeţi români contemporani, majoritatea optzecişti, unii foarte cunoscuţi (Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei, Magda Cârneci, Nichita Danilov, Mircea Dinescu, Mariana Marin, Ion Stratan, Matei Vişniec) alţii mai puţin celebri, dar în tot cazul reprezentativi pentru o tendinţă sau alta din lirica românească actuală. Dacă ar fi să încercăm o delimitare a criteriilor de selecţie cu care a operat Gabriel Stănescu, probabil că am ajunge la concluzia că nu atât criteriul generaţionist este precumpănitor, cât mai degrabă acela al apartenenţei la o regiune geografică sau alta (căci din notele biografice ale poeţilor aflăm că mulţi aparţin şi altor centre culturale, nu numai Bucureştiului: Minerva Chira şi Virgil Mihaiu sunt din Cluj, Dumitru Chioaru din Sibiu, Patrel Berceanu şi Gabriel Chifu din Craiova, Lucian Vasiliu din Iaşi şi aşa mai departe). Mai mult decât atât unii dintre poeţii antologaţi aparţin literaturii exilului dacă ne gândim la prezenţa editorului însuşi. Bănuim că în acest fel s-a urmărit construirea unei imagini panoramice, unitare cât de cât, a poeziei româneşti contemporane; dar dincolo de toate acestea nu putem împinge prea departe speculaţiile referitoare la criteriile de selecţie, din moment ce, în alcătuirea unei antologii suverane rămân gustul şi subiectivitatea celui care o alcătuieşte. Important este, înainte de orice, faptul că o asemenea carte există şi că ne putem bucura de ea.
Dacă există însă unele obiecţii, acestea se referă la prefaţa antologiei - Romanian Poetry: A Sketch for a Portrait (Poezia românească. Schiţă de portret) - în care Gabriel Stănescu include, pe lângă precizări utile (ca acelea referitoare la impactul sovietizării forţate asupra literaturii) şi o serie de clişee, locuri comune, p