Ma bucur alaturi de fiecare cititor fericit si sufar alaturi de fiece oropsit al sortii
Stimata d-na Sanziana Pop,
Sunt aproape doi ani de cand v-am descoperit si va citesc pe nerasuflate fiecare numar. Imi rezerv placerea de a va transmite cateva ganduri, in cateva randuri. Cateva randuri care se vor a fi un elogiu adus muncii pe care o desfasurati alaturi de redactorii dvs. Stiti sa puneti o vorba de mangaiere acolo unde lipseste dragostea, stiti sa alinati un suflet singur sau unul napastuit, stiti sa oferiti sau sa redati o raza de soare unui copil, unui destin deznadajduit al cumplitei tranzitii, unui batran - sunteti o reala si nepretuita comoara de intelepciune a acestui sfarsit de mileniu.
Apreciez in egala masura, atat rubrica de tratamente naturiste oferite de cititori, sfaturile bunicii si retetele culinare, rubrica destinata animalelor nimanui, cat si pagina destinata frumusetii, modei, mesajelor pe Internet, muncii dvs. in teren.
Am citit deunazi despre locuitorii comunei Campuri, judetul Vrancea, toti oameni de varsta seculara. As dori sa stie ca nu sunt singuri, ca noi toti cei care avem parinti si-i stim pretui, le stim pretui si varsta, si intelepciunea, si trecutul, si putina licarire de bucurie din viata lor.
Am citit despre oameni care se zbat in nevoi si in saracie lucie, despre oameni loviti de necrutatoare boli, despre copii parasiti si dati uitarii de chiar propriii lor parinti. Si totusi, acestor oameni loviti de atatea necazuri si atatea suferinte le-a ramas ceva demn si sfant: demnitatea si un suflet curat.
Ma bucur alaturi de fiecare cititor fericit si sufar pentru fiecare napastuit al sortii.
Si pentru ca va citesc in fiecare zi de luni cu nespusa bucurie, m-am incumetat sa va scriu pana acum trei scrisori, cu ceva timp in urma, dar, spre marea mea deznadejde, nu a fost publicata nici una. Am fos