Cu prilejul implinirii a 150 de ani de la nasterea Hyperionului mantuitor al literaturii si limbii romane, locurile de obarsie ale poetului, Ipotestii si Botosaniul, au devenit scena a unor surprinzatoare ceremonii.
Supriza a inceput din chiar dimineata zilei de sambata, 15 ianuarie, atunci cand la orele 10.00 era programat in Piata Teatrului un ritual de depunere de coroane la picioarele statuii inalte, dominatoare a Poetului... Se anuntasera: primul ministru Mugur Isarescu, ministri (Ion Caramitru, Andrei Marga, Victor Babiuc etc.), oficialitati botosanene, academicieni, toata conducerea Uniunii Scriitorilor, plus o elita judicios si echitabil invitata a scriitorilor, actorilor si oamenilor de spirit din tara si diaspora.
Or, surpriza a patruns in piata din chiar primele momente ale ceremonialului! De la balconul Teatrului National din Botosani, un cor perfect academic a inceput sa cante celebrele romante pe versurile eminesciene. Fara nici un cuvant, discurs nici atat, doar jerbele-ofranda purtate de ofiteri superiori, oficialitatile au inceput o peregrinare pioasa la picioarele statuii Poetului. In aerul inghetat de ianuarie si-n linistea totala a pietei, plina de oameni patrunsi si ei de importanta momentului, multi cu flori in maini, Piata Teatrului a inceput repede sa semene, sa fie o catedrala in aer liber. O catedrala coplesita de versurile cantate ale Poetului... Si de statuia sa, de care o mana inspirata atarnase o ghirlanda de flori albe - ca jugul la care Eminescu se va fi inhamat candva, pentru noi...
Impresia era coplesitoare si... stranie. O stranietate a demnitatii si-a reculegerii, pe care romanii de acolo le-au trait cu un firesc de care multi nu ne mai cred in stare!...
Sau poate ca acolo, cu Luceafarul nostru Mantuitor in frunte, ne vom fi regasit o vreme, pe noi insine: noi, poporul cel mandru, talentat si puternic de
