Imbinand traditia cu bucuria de a canta, cu ambitia extraordinara de a arata lumii de ce sunt in stare, fanfarele noastre taranesti sunt primite cu entuziasm in intreaga Europa. La fel s-a intamplat si in noaptea de Revelion, cand orasul belgian Anvers a fost gazda sarbatorii "Sfarsitului de mileniu"

Evenimentul a fost transmis de televiziunea belgiana si "EuroNews" si s-a bucurat de prezenta a nu mai putin de 750.000 de oameni ce au creat o atmosfera extraordinara. Prezenta la sarbatorile belgiene, d-na Speranta Radulescu, etnomuzicolog la Muzeul Taranului Roman din Bucuresti si organizator al participarii romanesti la Anvers, relateaza:

"Anversul este un oras incantator, un vechi burg flamand, considerat capitala mondiala a diamantelor. Spectacolul montat aici la cumpana dintre ani a fost grandios, cu artificii ce explodau pe ritmurile muzicii intr-un joc incredibil, cu un castel amenajat in asa fel incat sa para cuprins de flacari si cu 12 ansambluri muzicale din Europa, intre care si patru fanfare taranesti de-ale noastre, din Zece Prajini, Vorona, Cordareni si Lapusnic. Toate formatiile cantau in acelasi timp in cate un spatiu amenajat din centrul orasului si multimea se inghesuia in jurul lor, dansand si chiuind. Fanfarele noastre au avut un mare succes. Cei din Zece Prajini, care nu erau deloc la primul spectacol in Occident, isi adusesera spectatorii in asemenea stare, incat doar daca ridicau un deget in aer oamenii se si puneau pe topait. Cei din Vorona si Cordareni au facut un efort fizic deosebit, au cantat, dar au si jucat, purtand masti foarte frumoase, pastrate de la strabunii lor. Au jucat capra, ursu, caiutii, jocuri rituale de Anul Nou ce provin din Moldova si au semnificatii foarte vechi. Masca animaliera este un simbol al timpului: vechiul an se duce si cel nou abia incepe.

Toti muzicantii nostri au dovedit un simt artistic ie