În urmă cu câţiva ani apărea un număr monografic al revistei "Manuscriptum", cuprinzând şi schiţa unei biografii şi a ineditelor rămase de la poetul Şesurilor natale. În aceste pagini un loc aparte ocupau fragmentele din Spiritualitatea poeziei romaneşti (capitolele despre Grigore Alexandrescu şi Lucian Blaga). Alte fragmente apăruseră anterior în revista "Gândirea", serie nouă (capitolele despre Grigore Alexandrescu şi Mihai Eminescu). În intenţia lui Nichifor Crainic, aceste pagini reprezentau substanţa unui curs de istoria poeziei religioase româneşti, pe care urma să-l predea la Facultatea de Teologie din Bucureşti. Autorul are, fără îndoială, meritul unui precursor, intuind o coordonată fundamentală a literaturii române, religiozitatea, teoretizată mai târziu de către Constantin Ciopraga (în Personalitatea literaturii române, ediţia a doua), Ilie Constantin ş.a. Aceste pagini au fost scrise în condiţii neprielnice, aproape dramatice, când Nichifor Crainic era, aşa cum însuşi spune în Memoriile sale, "pribeag în ţara lui". Urmărit ca să fie întemniţat de către regimul comunist, poetul pribeag prin Ardeal sub o identiate falsă şi, ca să-şi aline zbuciumul sufletesc se hotărăşte să scrie un amplu eseu despre "spiritualitatea poeziei româneşti" ca un exerciţiu de supravieţuire. Au urmat ani lungi şi grei de închisoare pentru Nichifor Crainic, iar manuscrisele rămase în grija familiei şi a urmaşilor au fost ascunse de teama Securităţii, supuse unei fireşti degradări. Unele pagini sunt mai greu descifrabile sau cuprind lecţiuni incerte. În ediţia pe care o comentăm, la capitolul Grigore Alexandrescu, p. 11, fragmentul: "Poezia lui realizează din acest punct de vedere un fel de ascetism liric în care culoarea vie (...) dispare în favoarea semnificaţiilor. Aceasta (...) nu trebuie s-o atribuim unei lirici (...) cu care avea de luptat poetul, cât unei inclinaţii na