In aceste zile, PNT-CD poate sa redevina un partid care sa mai conteze si dupa anul 2000 Cui ii mai pasa de PNT-CD? Iata expresia suprema a crizei in care se afla acest partid si intrebarea cheie la care Delegatia Permanenta trebuie sa raspunda in aceste zile. Trei ani si ceva, PNT-CD si-a batut joc de sine. A fost cind prostul satului in raporturile cu ceilalti, cind satul prostilor in afacerile interne. Asa au ajuns unii sa creada chiar ca e improbabil sa fii taranist si inteligent in acelasi timp. Daca incerci sa cistigi pe mina partidului, te dau in git colegii moralisti; daca ramii cinstit, pierzi pe mina celor care fac afaceri. Din aceasta ecuatie partidul dispare ca entitate politica, pentru a lasa locul unei sume de hartuieli cu rezultat nul. PNT-CD a ajuns in punctul in care, vazut din afara, e riscant, iar dinauntru - redundant. PNT-CD trebuie pur si simplu reinventat. Aceasta inseamna, in ordine: sa demonstreze ca este totusi un partid, sa-si reafirme particularitatea pe scena politica romaneasca si sa demonstreze apoi ca mai merita sa fie si votat. Sa le luam pe rind. Alegerile pentru structura de conducere a partidului, care au loc in aceste zile, trebuie sa oficializeze o infringere: cea a asa numitului grup de la Brasov. Excluderea lui Radu Vasile din partid a fost doar primul pas. PNT-CD nu-si poate permite sa-l lase pe al doilea nefacut. PNT-CD nu are de ales intre asa numitii talibani si reformisti, ci intre PNT-CD si nimic. In al doilea rind, PNT-CD trebuie sa-si reconfirme vocatia de partid incoruptibil, condus de principii si nu de interese de grup, si dedicat gestionarii viitorului, nu recuperarii trecutului. Pe fruntea partidului stau lipite acum doua etichete: coruptie si anacronism. Nimic mai semnificativ in acest sens decit cazul primarului taranist Marin Lutu. Un hot batrin, la care nu stii ce-i mai dezagreabil, faptul c-a furat pur si simp