Fiica primului fabricant de medicamente naturiste din Romania viseaza sa se intoarca acasa, la Piatra-Neamt.
O iarna cu adevarat boiereasca - asa cum erau iernile in anii "30, cand incepe povestea noastra - isi cernea lumina argintie peste targul ingropat in omat. Pretutindeni rasunau clopoteii saniilor trase de cai si strigatele copiilor care incingeau batai cu zapada. Pe strada mare, Mia si Maricica, doua fetite imbujorate si infofolite, se opresc in fata unei case vechi, boieresti. Glasurile lor subtirele si vesele rasuna in aerul clar. Amandoua poarta berete si pelerine, mansoane de blana si manusi legate cu sforicica pe dupa gat. Maricica este dintr-o familie de mici boieri moldoveni, iar Mia e dintr-o familie foarte respectata in urbe: cea a spiterilor Vorel. Strabunicul micii domnisoare Mia Vorel - Anton Vorel, magistrat in stiinte farmaceutice la Viena - a primit incuviintare prin hrisov domnesc, iscalit si sigilat cu ceara rosie de domnitorul Ioan Sturdza, sa infiinteze prima farmacie in targul Pietrei Neamtului, la 25 mai 1825.
S-a stins aceasta epoca. S-a dus si veacul. Dar a renascut o traditie: ridicate din propria cenusa, farmaciile si laboratoarele Plantavorel continua traditia familiei Vorel, detinand astazi suprematia in ceea ce priveste productia medicamentelor pe baza de plante. Mia si Maricica sunt astazi din nou impreuna, dupa ce viata le-a aruncat pe fiecare pe cate un alt mal. Batranetea le-a brazdat chipurile, necazurile le-au adumbrit privirile, dar vezi cum le mijeste in ochi lumina bucuriei de altadata, de parca ar vrea sa se prinda iarasi de dupa mijloc si sa porneasca pe strazile Pietrei, pe sub boltile de zapezi.
Copilarie cu aroma de vanilie
"Numele meu este Ana Maria Luiza Vorel si sunt ultima descendenta a familiei Vorel. M-am nascut in 1925 in Piatra-Neamt. Aici mi-am petrecut si copilaria. Era foarte
