Daca cineva tuseste la Moscova, atunci altcineva stranuta la Bucuresti. Este o zicala veche, ce sintetizeaza o realitate datind de cel putin citeva zeci de ani. Altfel spus, orice intorsatura radicala care se petrece la Moscova are influente importante asupra mai multor state, printre care si Romania. Ca urmare, demisia lui Eltin va avea, cu siguranta, influenta si asupra tarii noastre. Daca demisia lui Eltin este "tusea" de la Moscova, atunci, in mod sigur, si la Bucuresti va urma cel putin un "stranut". Relatiile internationale de dupa razboiul rece au demonstrat ca dialogul Moscova-Bucuresti devine din ce in ce mai complicat, purtind amprenta unor momente nu tocmai faste din istoria recenta. In vreme ce rusii privesc Romania ca pe "copilul rebel" al Tratatului de la Varsovia, care, chiar la zece ani dupa caderea comunismului, are inca probleme care o situeaza in urma unor state ca Ungaria si Polonia, care nu s-au evidentiat printr-o atitudine sfidatoare la adresa Moscovei, perspectiva Romaniei fata de Moscova este putin diferita. Pina in 1996, regimul politic de la Bucuresti a fost "complexat" in relatia cu Moscova. Dupa episodul penibil al incheierii Tratatului cu URSS din aprilie 1991, Bucurestiul a abordat relatia cu Moscova intr-un mod prin care a reusit, intentionat sau nu, sa umileasca Federatia Rusa. Un exemplu in acest sens este scurta vizita facuta in aprilie 1996 de ministrul de Externe rus Evgheni Primakov, care sosise la Bucuresti special pentru a parafa Tratatul bilateral. Acest lucru nu s-a intimplat, provocind iritare la Moscova. Chiar si dupa schimbarea de la Bucuresti din 1996, relatiile cu Moscova au intirziat sa se normalizeze pe deplin. Tratatul este inca in negociere. In ultimii zece ani, din punct de vedere juridic, Romania si Federatia Rusa n-au incheiat decit un singur acord care poate fi interpretat ca expresie a unor relatii pe cale de no