* Odată cu instalarea oficială a guvernului Schüssel, statul de drept austriac trăieşte cea mai importantă provocare de la finele celui de-al doilea război mondial încoace. Alianţa dintre conservatorii lui Wolfgang Schüssel şi Partidul Libertăţii, de extrema dreaptă, condus de Jorg Haider este indubitabil expresia voinţei electoratului austriac. Mulţi şi-au adus acum aminte că, în 1933, Adolf Hitler, subiect privilegiat al admiraţiei lui Haider, a avut acces la putere tot prin alegeri libere. Dintre toate declaraţiile lui Haider, una mi se pare a fi cu adevărat alarmantă. "Nu-mi voi petrece timpul justificîndu-mă sau cerîndu-mi scuze" - a spus liderul extremist austriac pus în faţa unor reacţii virulente venite din partea multor state importante. Acest tip de atitudine mă tulbură; răspunderea şi justificarea sînt instituţii fundamentale ale statului de drept. Pentru Jorg Haider răspunderea şi jusitificarea nu înseamnă prea mult şi n-are de gînd să-şi piardă timpul cu asemenea fleacuri. * Ca urmare a accederii la putere a extremiştilor, Austria este supusă unor reacţii violente din partea Uniunii Europene, a Statelor Unite şi a Israelului. Nu mă pot opri să mă gîndesc la consecinţele pe care le va suporta România dacă, Doamne fereşte!, figuri aidoma lui Haider ar intra în ecuaţia guvernului de la Bucureşti. Încerc să-mi imaginez atitudinea occidentalilor în faţa venirii la putere a partidului condus de C.V. Tudor. Dezastrul ar fi total. * Vox populi poate duce cetatea la pieire. Pînă acum, ştiinţele politice sau dreptul constituţional nu au reuşit să identifice o modalitate practică prin care, păstrîndu-se neatinsă democraţia, vocea poporului să nu poată produce ravagii. Cum să cenzurezi exprimarea liberă a voinţei poporului, păstrînd, în acelaşi timp, respectul total pentru opţiunile poporului? Care e formula prin care decizia fatală a poporului să fie paraliz