Trecute umbre Românii trăiesc încă sub influenţa terorii fostului regim. Pe plan ştiinţific, comunicarea între cercetătorii de origine română care muncesc în Occident este foarte uşor de realizat (de exemplu prin Internet), dar nu este deloc încurajată. Neexistînd un forum organizat, stabilirea de contacte între aceştia este foarte puţin posibilă, ca să nu discutăm existenţa contactelor între cercetătorii respectivi şi tineretul din România. Chiar în condiţiile existenţei unei reţele (fie şi precare) de Internet - ROEDUNET, aceasta nu facilitează contactul dintre studenţi sau elevii de liceu şi cercetătorii români aflaţi în străinătate. Prin 1993-1995, a apărut o pagină de Internet care conţinea un tabel cu adresele şi calificările românilor expatriaţi. Era, însă, incompletă şi axată mai mult pe "ajutoare". Deocamdată, aceste "ajutoare", de fapt iniţiative private, sînt singurele care, din cîte ştim noi, au dat şi continuă să dea rezultate. Numai prin contacte individuale, iniţiate de cercetătorii expatriaţi, se mai efectuează cîte un studiu care duce la publicaţii ştiinţifice, capitol la care România se află pe locul 74 în lume, adică cu mult mai jos decît eram obişnuiţi să credem. Mai mult, această situaţie continuă să se înrăutăţească pe an ce trece, fără ca vreun ziar sau post de televiziune să consemneze acest lucru. În schimb, rezultatele ultimei etape la fotbal sînt discutate, în toate ziarele şi pe toate canalele naţionale, mult după ce fluierul arbitrilor s-a stins. Este evident necesară o schimbare de atitudine din partea mass-media, altfel generaţia tînără va pierde orice urmă de interes pentru activităţile educaţionale, şi în cazul ideal se va dedica cu mult entuziasm Daciadei, în speranţa că vor ajunge cu toţii la fel de celebri ca Gică Hagi, Nadia Comăneci, Ilie Năstase sau Gabriela Szabo. Dar asta doar în cazul ideal. În cazuri mai puţin fericit