În ultimii ani ai secolului XX, aproximativ în acelaşi timp cu dispariţia comunismului în Est, s-au petrecut în Vest fenomene ce pot schimba cursul vieţii noastre. Încă prea puţin observate, şi mai puţin analizate încă, ele se lasă rezumate astfel:

1. Profeţiile sinistre ale criticilor capitalismului, ale snobilor de stînga din "Clubul de la Roma" (adunare de iresponsabili ghicitori în cafea), s-au prăbuşit sonor în ridicol: nu, omenirea nu se va înmulţi în ritm catastrofal, cei şase miliarde de pămînteni de astăzi vor fi, în anul 2050, doar vreo 7,5 miliarde; nu, lumea nu riscă foametea generalizată, deoarece noile tehnologii agricole permit ca pămîntul să hrănească, chiar la ora actuală, peste şapte miliarde de oameni; nu, resursele naturale ale planetei nu se vor fi epuizat în anul 2000 (sîntem chiar în 2000!), căci omenirea - prin energii alternative şi prin descoperirea de noi zăcăminte - posedă resurse naturale pentru o perioadă practic indeterminată; şi, mai ales, capitalismul liberal n-a falimentat sub povara propriilor lui contradicţii: pare mai sănătos şi mai înfloritor decît oricînd. Ce-i drept, apar noi urgenţe grave la care nimeni nu se gîndise - precum modificarea echilibrului termic al planetei (efectul de seră) sau pericolul mutaţiilor biologice realizate de om pentru sporirea producţiei agricole.

2. În ultimul timp, în Statele Unite a căpătat preponderenţă absolută "noua economie", adică economia bazată pe noile tehnologii computaţionale, pe hiperinteligenţa secretată de acestea: doar astfel se explică ascensiunea insolentă şi fără precedent a economiei americane, neîntreruptă de aproape douăzeci de ani. Pentru a realiza proporţiile unei astfel de schimbări, e de ajuns să evocăm o singură cifră: în anul 2003, "noua economie" va produce în Statele Unite mai multă bogăţie decît întreaga industrie luată la un loc. Comen