O tinara in virsta de 26 de ani traieste, de ceva timp, pe unde apuca. Viorica Calin spune ca a fugit de la Caminul Atelier Odobesti in urma cu aproape noua luni. Ca sa-si duca existenta, femeia cerseste mila oamenilor. Viorica Calin a trait mai toata viata pe unde s-a nimerit. In urma cu patru ani, femeia a ajuns in Caminul Atelier din Odobesti. "De patru ani, eu stau la Odobesti la camin. Parintii mei sint la serviciu, la Buzau si nu i-am mai vazut de mult timp", spune Viorica. Tragedia femeii este cu atit mai mare cu cit ea are debilitate de gradul II-III. Tinara spune ca viata la Caminul Atelier a fost un adevarat calvar. Lipsita de aparare, de dragoste parinteasca si fara nici un ban in buzunar, ea a fost fortata de imprejurari sa locuiasca in institutia amintita. Dupa patru ani, nu a mai suportat regimul "auster" si a fugit. "Ma batea si de-aia am fugit. E mai bine pe strada decit acolo. Chiar daca ma prinde Politia, eu pot sa fug si ma duc si dorm prin gara, prin piata, prin spital sau pe unde apuc", ne-a povestit tinara, abia abtinindu-si lacrimile. Viorica ne-a dezvaluit modul in care a "evadat" de la camin. Dupa ce, fara prea mari batai de cap, a reusit sa treaca de portile institutiei amintite, s-a urcat in autobuzul de Jaristea si s-a oprit abia la Focsani. "Am avut bani, ca am muncit pe la oameni. Cind am ajuns la Focsani, am stiut ca va fi bine. Chiar daca nu am unde sa stau nu-mi pasa, ca ma ajuta oamenii. Mai cersesc si eu duminica si din banii pe care-i cistig ma invoiesc si-mi cumpar de mincare", a mai spus Viorica. "Catelusul asta e singurul meu prieten" De citeva luni, tinara se mai aciueaza noaptea pe holurile spitalului, unde isi face cite un culcus cald. Se strecoara ca o felina printre medici si asistente, de teama sa nu fie alungata. Maninca pe unde apuca si traieste din mila celor din jur. Singura ei alinare este un catelus maroniu cu care-s