Pe termen scurt - pentru 2.000 - programul strategiei prezentate de premierul Isarescu este mai taios decit orice s-ar fi putut imagina pentru un an electoral Strategia a carei schita a fost prezentata ieri la televiziune de premierul Mugur Isarescu se deosebeste radical, ca optiune si anvergura, de orice alta alegere pe care clasa politica romaneasca a facut-o dupa decembrie 1989. Alegerea, in 1995, ca obiective fundamentale ale Romaniei, a integrarii in Uniunea Europeana si NATO a fost relativ simpla si necostisitoare politic, nepresupunind un pret imediat, facilitind, astfel, atingerea rapida a unui consens. Sprijinirea interventiei NATO in Iugoslavia si-a luat obolul doar de la actuala putere, chiar daca nici opozitia, in majoritatea ei, nu s-a opus. Definirea strategiei economice pe termen mediu, ceruta cu titlu obligatoriu de Bruxelles, este prima optiune care supune la riscuri electorale majore atit puterea cit si opozitia. Factor agravant, intr-un an in care vor avea loc alegeri. Opozitia va trebui sa accepte sa sustina in 2.000 actiuni de reforma dure ale Guvernului, abtinindu-se de a le mai exploata pe considerente populiste, asa cum a facut pina in ajunul summit-ului de la Helsinki. Puterea, la rindu-i, va trebui sa se abtina de la a confisca in propriul beneficiu avantajele pentru 2.000 ale declansarii negocierilor si mai cu seama sa se angajeze foarte clar ca va sustine un posibil viitor guvern PDSR in atingerea obiectivelor europene ale Romaniei, stabilite de comun acord. Existenta, pentru prima data intr-un deceniu, a unui scop al actiunii politice clar conturat, nealunecos, care nu poate fi pervertit prin reinterpretari arbitrare va impiedica partidele sa-si arunce reciproc, ca pe o pisica moarta, responsabilitatea unor actiuni de reforma care sint cerute strict tehnic de economia romaneasca. Puterea, oricare ar fi ea, nu va mai putea sa se fereasca d