•In ultimii ani, pe mesele judecatorilor s-au adunat din ce in ce mai multe dosare de inselaciune, in care autorii sunt acuzati ca au pacalit partenerii de afaceri cu sume fabuloase, cu putine sanse de a fi recuperate.
Potrivit ultimului alineat al art.215 din Codul Penal, se pedepseste cu inchisoare de pana la 20 de ani orice fapta de inselaciune cu un prejudiciu ce depaseste suma de 50 de milioane de lei. Acest articol din Codul Penal a fost modificat ultima data in 1996, cand 50 de milioane de lei reprezenta o mica avere, astfel incat cei ce se ocupa cu inselatul partenerilor de afaceri nu mai risca ani grei de puscarie decat pentru sume de ordinul sutelor de milioane. Deoarece in astfel de cazuri se impune arestarea vinovatilor, urmata aproape inevitabil de o condamnare substantiala, persoanele inselate isi pot lua adio de la banii pe care trebuie sa-i recupereze.
"Biletele la ordin", intre civil si penal
Pana nu demult, inainte de aparitia modei cu "biletul la ordin" emis de catre un cumparator care nu dispune pe moment de lichiditati, cei ce se ocupau de inselaciuni in stil mare foloseau in special cecurile fara acoperire. De exemplu, reprezentantul unei societati cumpara marfa de la o alta societate, pe care o achita cu o fila CEC, cu toate ca nu avea lichiditati in contul din banca. Cand cei care au vandut marfa incercau sa deconteze cecul, aflau ca respectivul cont din banca este gol.
In mai toate cazurile, urma plangerea la politie si ancheta penala, iar daca invinuitul dovedea ca avea in derulare afaceri care urmau sa-i alimenteze contul, infractiunea era incadrata juridic la falsificare de moneda. De la introducerea platilor cu bilete la ordin, numarul inselaciunilor a crescut, majoritatea fiind incadrate la "consecinte deosebit de grave", care sunt pedepsite ca si omorul calificat.
Deoarec
