Îmi aduc aminte de aprigele şi înduioşătoarele discuţii din Parlament, cu ecouri policrome în mass-media, pe tema intereselor personale şi de partid, care ar fi trebuit neapărat, dacă nu complet, smulse din rădăcini, în orice caz subordonate interesului general, naţional, patriotic. Bineînţeles, unii erau de părere ca alţii să-şi facă datoria şi să renunţe la meschinele interese de grup, de partid, clientelare şi să se gîndească numai şi numai la interesul general, la, caţavencian spus, "ţărişoara mea". Fiecare dintre vorbitori ocolea graţios chestiunea datoriei personale, nefăcînd, nici măcar din greşeală, aluzie la interesele partidului propriu, care partid fiind cine? "Madam Trahanache, dumneata, nenea Zaharia, noi şi ai noştri". Fiecare îl invita pe celălalt să lase dezgustătoarele interese mărunte şi să se înalţe la cele generale, ale ţărişoarei. Ei bine, acum, de cînd cu Europa, se ivesc alte interese primordiale.

Ca în cazul hiper-supra-ultra mediatizatei poluări cu cianuri a Someşului şi a Tisei, cînd ungurii avansează o concentraţie, românii alta, iugoslavii alta, aşa că soluţia a fost un arbitru european, ceea ce înseamnă că interesele naţionale ale ungurilor, românilor şi iugoslavilor sînt obligate să se raporteze la un interes unic, mai presus de "ţărişoarele" respective. Aşa cum interesul naţional este mai presus de interesul de grup sau de partid, interesul european, vrem-nu vrem, e mai presus de cel naţional. Parcă-l văd pe Caţavencu obligat să renunţe la vechiul lui discurs: "Să-şi vază de trebile ei Europa. Noi ne amestecăm în trebile ei? Nu... N-are prin urmare dreptul să se amestece într-ale noastre..." Uite că Europa se amestecă în trebile noastre fiindcă tare am vrea să ne amestecăm şi noi în trebile ei. Dumitru SOLOMON

Îmi aduc aminte de aprigele şi înduioşătoarele discuţii din Parlament, cu ecouri policrome în mass-media, pe tem