În anul academic 1999-2000, 1.807 de români sînt înscrişi la cursurile din diverse universităţi americane. Dintre aceştia, aproape 1.200 urmează programe de master şi de doctorat. Mai mult, interesantă este şi distribuţia studenţilor în aceste universităţi: la Harvard sînt 26 de români, din care 10 fac doctoratul, la Massachusetts Institute of Technology (MIT) 28, la Stanford 12, la Boston University 16, la Princeton 14, la New York University 14, pentru a le menţiona doar pe cîteva dintre cele mai bine cotate universităţi americane. Cu alte cuvinte, e vorba de aproape 1.200 de potenţiali cercetători. Întrebarea dacă ar fi posibil ca ei să se întoarcă vreodată în România pare a fi din start una inutilă. Totuşi, ea s-a pus şi astfel s-a născut chiar un proiect: "Return to Romania Career Development Project" (RTR), la iniţiativa ambasadorului Statelor Unite în România, James C. Rosapepe. Proiectul, demarat din octombrie anul trecut, dar lansat oficial în 3 decembrie 1999, este finanţat de guvernul american prin United States Agency for International Development (USAID) şi administrat prin International Research & Exchanges Board (IREX), o organizaţie neguvernamentală americană. Angela Stolnicu, directorul proiectului, ea însăşi "repatriată" după doi ani petrecuţi în Statele Unite cu o bursă Fullbright, spune că programul a început ca urmare a unor discuţii cu studenţi din universităţile americane. Aceştia recunoşteau că nu s-ar întoarce în România pentru că nu ar fi bine plătiţi, nu s-ar regăsi pe piaţa de muncă românească şi ar pierde tot ce au investit în pregătirea din SUA. Or, scopul proiectului este tocmai acesta: localizarea pe piaţa românească a unor posibile locuri de muncă pentru studenţii care vor să se repatrieze. Angela Stolnicu spune că s-au expediat deja "în numele ambasadorului şi sub semnătura dumnealui în jur de 500 de scrisori către tot ce înse