•Potrivit unor specialisti din Directiile de Finante, esalonarea datoriilor nu este prevazuta in textul Legii nr.143/1999 •Alti experti sustin ca inlesnirile la plata obligatiilor bugetare reprezinta cea mai buna forma de imprumut - mascat - pe care statul o poate acorda
Dupa ce la inceputul anului esalonarea datoriilor catre bugetul de stat a fost sistata, recent, Ministerul de Finante, primind si avizul Oficiului Concurentei, a revenit asupra acestei masuri si a suspendat sistarea esalonarilor catre buget. Aceasta hotarare s-a datorat faptului ca Oficiul Concurentei a confirmat ca reluarea esalonarilor datoriilor catre bugetul de stat nu incalca prevederile Legii nr.143/1999, care reglementeaza amanarea, reducerea unor datorii la buget, subventiile acordate pentru livrarile de marfuri la export, precum si anularea de datorii sau preluarea pierderilor unei firme. Interesant este faptul ca in textul legii, in cadrul articolului 2, aliniatul 6, in care sunt precizate aceste reglementari, nu se face referire la esalonarea platilor catre bugetul de stat. In plus, esalonarile sunt incadrate la capitolul privind ajutorul de stat, astfel devenind necesar avizul Oficiului Concurentei. Cum nicaieri in textul Legii nr.143/1999 nu se face referire la esalonarile la plata, s-ar putea spune ca avem de-a face cu o scapare destul de importanta a legii, fapt confirmat, neoficial, si de catre specialisti din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice si a Controlului Financiar de Stat (DFFPCFS) Iasi. Pe intreg parcursul anului trecut, in judetul Iasi au fost depuse 117 cereri pentru esalonarea datoriilor, din care au fost insa aprobate numai 90, predominand cele pentru datorii mai mari de un miliard de lei, al caror termen de plata este de cinci ani. Dintre cele 90 de cereri aprobate, exista foarte multe cazuri in care termenele de plata nu au fost respectate
