Cu toate masurile de reconversie sociala, mai putin de un sfert dintre muncitorii pusi pe liber s-au reangajat. Multi dintre ei pleaca in strainatate, dar primesc in continuare si bani de la stat. O adevarata nebunie au iscat platile compensatorii pentru muncitorii prinsi in disponibilizari colective. A devenit aproape o moda pentru angajatii afectati de restructurari sa ceara salarii care sa-i ajute sa supravietuiasca sau cu care sa-si deschida o afacere proprie. Pe linga salarii, statul mai suporta si ajutorul de somaj si contravaloarea cursurilor de calificare si recalificare a somerilor, tot ca o forma de protectie sociala. Cifrele demonstreaza, insa, ca disponibilizatii nu sint interesati citusi de putin de alternative. Se multumesc ca le curg milioanele cu regularitate. Uneori cu intirziere, dar banii vin. In judetul Bacau, din anul 1997 si pina acum au fost afectate de disponibilizari aproximativ 15.500 de persoane. Tuturor li s-au acordat plati compensatorii si au beneficiat, conform legii, de tot sprijinul pentru a-si gasi un alt loc de munca. Dupa ce statul a cheltuit sute de miliarde de lei numai pentru salarii, fara sa mai punem la socoteala banii cheltuiti pentru masurile de combatere a somajului, nu s-au reangajat decit 2.846 de oameni. Cifra care nu reprezinta nici macar un sfert din totalul disponibilizatilor. Concret, intr-un an de zile, strategia pusa l-a punct a dat rezultate doar in cazul a 949 de someri. La ineficienta vadita a actiunilor initiate de Ministerul Muncii, prin Agentia Judeteana de Ocupare si Formare Profesionala (AJOFP), contribuie si nepasarea oamenilor. Din moment ce statul le umple buzunarele cu milioane, somerii nu mai sint interesati de viitor. Chiar functionarii care se ocupa de reconversia fortei de munca o declara. "Oamenii nu realizeaza cit de dramatica poate deveni soarta lor si ce se intimpla cu ei dupa terminarea platilo