Un proces care nu s-a incheiat inca

Cind, la sfirsitul deceniului opt, publicatiile occidentale trec la productia computerizata, prelucrarea electronica a datelor are deja citiva ani. Sistemele redactionale vizeaza de-acum gestionarea digitala a intregului flux editorial. Conceptia lor exploateaza sau integreaza programele de layout – cu interfata lor din ce in ce mai putin tehnomorfa, care permite controlul vizual interactiv. Schimbul de date intre programele specializate si peste granita platformelor devine fiabil si rapid o data cu standardizarea parametrilor tehnici si cu o capacitate de calcul care se dubleaza aproape anual.

Evantaiul profesiunilor se schimba, competentele si raspunderile se inmultesc. Hiper- si multimedialul nu mai sint viziuni: vestita revolutie mediala la aceasta iesire din Galaxia Gutenberg are loc.

Presa – despre alte medii, mai incolo

Unele periodice nu gasesc usa si dispar, chiar si cele mai conservatoare isi modifica grafismul – pa-gina capata culoare, paginatia devine modulara, fontele se diversifica – publicatiile cistiga in individualitate si in flexibilitate. Estetica si limbajul vizual specifice capata contur. La inceput, designul se pierde in demonstratii tehnologice: fonte modificate si amestecate, exces de rastere si de culoare, de trucaje. In general, experimentalismul dispare din presa dupa inceputul deceniului si este azi un semn de neprofesionalitate sau, intr-o forma reflectata, apanajul publicatiilor de interes restrins. Orientarea editoriala isi gaseste o expresie vizuala echilibrata si pe masura continutului. Nu s-a schimbat, la urma urmei, decit o unealta.

Presa – in Romania

In Romania sincronizarea tehnica are loc destul de repede. Apar firme de design si de publicitate, tipografiile si redactiile se (re)tehnologizeaza (pacat de muzeabi