•Infractorii disparuti
Din 1990 incoace, justitia romana se confrunta cu cazuri din ce in ce mai dese, cand magistratii sunt nevoiti sa dea solutii in lipsa invinuitilor sau a inculpatilor, pe motiv ca acestia nu sunt de gasit. Daca in regimul trecut era extrem de anevoios pentru un infractor sa paraseasca tara dupa ce a comis o fapta penala, acum cei care incalca legea au posibilitatea de a dispare inainte ca asa zisul "brat lung" al justitiei sa functioneze in mod eficient. Astfel, multi tepari care au tras tunuri de miliarde huzuresc prin strainataturi, in timp ce pagubasilor nu le ramane decat firava speranta ca acestia sa fie prinsi.
"Prinde orbul, scoate-i ochii!"
Spre deosebire de gainari si de micii talhari ce incearca sa fuga de pedeapsa penala ascunzandu-se pe la stane sau ferme uitate de lume, infractorii care se respecta iau calea strainatatii, unde sansele de a fi prinsi sunt reduse la minimum. Ei pleaca din tara - legal sau ilegal - si, daca in tara in care s-au stabilit se comporta omeneste si nu mai comit alte infractiuni, au sansa de a nu mai fi prinsi vreodata.
Sesizati de comiterea unei infractiuni care impune arestarea, procurorii pot emite un mandat si in lipsa invinuitului, cu conditia ca "dosarul" sa fie asistat de un avocat. Ulterior, politia este sesizata cu privire la acest caz, arestatul fiind dat in urrmarire generala, mai intai pe tara. Daca este plecat din tara, procedura de prindere a acestuia este mult mai anevoioasa. Colaborarea politistilor romani cu Interpolul functioneaza destul de bine. Insa, in cele mai dese cazuri, prin Interpol sunt date in urmarire persoanele care au primit deja o condamnare definitiva.
Procurorii efectueaza cercetarea penala in lipsa invinuitului, ei avand posibilitatea de a-l trimite in judecata. Cu toate ca se cunoaste faptul ca cel judecat este fug
