Nicolae OPREA
Alexandru Macedonski
intre romantism si simbolism Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999,
96 p., f.p.
In numai nouazeci si sase de pagini, cu o bibliografie critica esentializata, monografia in miniatura semnata de Nicolae Oprea sintetizeaza intr-un format usor de consultat perspectivele exegetice ale ultimelor decenii asupra operei si a personalitatii lui Macedonski. Indatorata explicit mai ales studiului lui Adrian Marino din 1967, Opera lui Alexandru Macedonski, dar si Introducerii... lui Mihai Zamfir din 1972, cartea lui Nicolae Oprea nu-si propune sa dea o noua cheie de lectura, ci este mai ales o marturie a faptului ca eforturile criticii anterioare si-au facut efectul si ca imaginea poetului Macedonski s-a limpezit.
In primul capitol, Repere macedonskiene, sint trecute in revista numeroasele influente care au marcat opera si atitudinea poetului contemporan cu Eminescu. Incepind cu filopasoptismul poeziei de debut din 1870, continuind cu modelul lamartinian imitat si apoi repudiat zgomotos, poezia macedonskiana se raporteaza pe rind lui Hugo, Byron si Musset, la antichitatea clasica, la parnasienii si simbolistii francezi, la naturalism. Fiecare dintre aceste apropieri este discutata in strinsa vecinatate cu textul macedonskian, capitolul oferind deci un bun instrument didactic.
Urmatoarele doua capitole se ocupa de stadiul romantic al poeziei macedonskiene, concentrind analiza in special asupra ciclului Noptilor, si, respectiv, de stadiul parnasiano-simbolist, interpretind, sumar, dar percutant, splendidele rondeluri si poeme din volumele Excelsior si Flori sacre. Ultimul capitol rezuma poetica macedonskiana, paralela cu Eminescu, mai mult decit interesanta la nivelul textelor poetice, dind inca o data de gindit: “Daca doctrina eminesciana se mentine in stare latenta, implicita, poetica macedon
