Desi pana la debutul campaniei electorale mai este o buna bucata de vreme, cei mai multi dintre viitorii candidati la functia de primar al municipiului Iasi au inceput, deja, sa-si prezinte oferta electorala. In discursurile lor, mai mult sau mai putin reusite, fiecare dintre acestia a subliniat necesitatea unei schimbari la nivelul administratiei locale. Ca aproape nici unul nu a aratat in ce va consta aceasta atat de mult dorita schimbare (in bine) este un aspect simptomatic al (pseudo)democratiei romanesti, teren propice debitarii oricarei prostii, fara ca sa existe riscul de a fi tras la raspundere.
Poate de aceea, in ultimii 10 ani, primarii s-au dovedit mai curand creatori decat rezolvatori de probleme. Subliniem faptul ca acest lucru reprezinta o calitate, daca esti profesor de matematica, dar cu o conditie : sa ramai numai profesor de matematica. Este caracteristica functionarului de stat, de la cel mai de jos pana la cel mai inalt nivel al ierarhiei institutionale, mentalitatea conform careia locul de munca (a se citi sinecura) este doar o modalitate prin care te capatuiesti, in timp ce toti ceilalti nu au de facut decat sa stea la coada (sa dea din coada?).
Se intelege prin mentalitate un mod de organizare relativ stabil a activitatii intelectuale atat din punct de vedere logic cat si afectiv, care mijloceste orientarea in contextul social si intelegerea/interpretarea evenimentelor. Este intotdeauna dependenta de experienta de viata si de asimilarea modelelor. Din nefericire, ca romani, in general, si ca ieseni, in special, stam prost si la capitolul experientei de viata dar si la cel al modelelor. Dupa 50 de ani de comunism avem nenorocul de a ne fi procopsit cu o generatie de mijloc, marginita si incapabila de a raspunde exigentelor unei perioade de tranzitie. Singurul scop al acestor indivizi trecuti cu putin peste 50 de ani si care s-