Toata presa a explodat cand, in urma cu trei saptamani, in padurea Caprita a fost gasit cadavrul unui copil care fusese violat. De atunci si pana acum toti ochii au fost indreptati asupra politiei si a actiunilor desfasurate pentru prinderea unui individ foarte bine caracterizat de psihiatri: deosebit de violent cand se simte in siguranta, avand capacitatea psihica de a ucide fara a fi foarte impresionat de acest act. Politia a inceput sa scormoneasca intr-o lume in care nu avusese ce cauta pana atunci, crezand ca nu ascunde nimic demn de luat in seama. Cea a copiilor strazii, a boschetarilor, a copiilor agresati sexual de indivizi dezaxati. Cercetarile nu au intarziat sa dea roade. Au fost descoperiti copii ai strazii transformati in obiecte ale placerii de catre niste nebuni. Copii ai unor familii bune care au fost luati cu japca de pe strada si dusi in paduri, unde au fost violati. Au venit sa depuna plangeri la politie mai multi copii care au fost victimele unor indivizi a caror existenta era oarecum refuzata de organismele ce trebuiau sa aiba grija de linistea intregii societati. Tragic este insa altceva. A fost nevoie de moartea unui copil de 16 ani pentru ca politia si toate institutiile statului sa isi dea seama ca printre oamenii normali sunt si violatori de copii. Cu adevarat infiorator este ca politia, desi are pe constiinta, practic, moartea lui Andrei Adrian Cutca, isi permite sa nu ofere prea multe informatii de teama sa nu fie viciata ancheta. Ce se mai poate intampla acum, cand raul este deja facut? Au fost prinsi trei pedofili, realizare pentru care anchetatorii se bat cu pumnii in piept, dar de faptul ca pana a se ajunge la prinderea unui pedofil a murit un om nu zice nimeni nimic.

S-a dovedit inca o data ca omul din greseli invata, dar greseala in acest caz a fost platita scump. Cu viata unui om. De moartea acelui copil de 16 ani este v