În cunoscuta publicaţie franceză Le Débat, Ţzvetan Todorov publică, în cel mai recent număr care ne-a parvenit, un text excepţional, atît prin ideile sale, cît şi prin actualitatea lor. O actualitate, cum se va vedea, care nu priveşte doar Franţa, dar şi România de astăzi. Autorul distinge mai întîi între moral şi moralist; "Individul moral îşi supune propria viaţă unor criterii de bine şi de rău [...] Moralistul supune unor astfel de criterii viaţa celor din preajma sa [...]". În continuare, T.T. scrie: "Moralismul devenit forţă politică se mulează pe tradiţiile culturale ale fiecărei ţări îmbrăcînd diferite forme. Franţa îl are pe al său. Moralismul din ziua de astăzi, spre deosebire de cel din trecut, nu mai este creştin: are evidente conotaţii de stînga. Răul absolut, de care orice moralist are nevoie pentru a putea arunca oprobriul asupra celor care, după părerea lui, nu se ţin la suficientă distanţă de el, este luat în acest caz din istoria recentă avînd drept punct culminant nazismul; răul se lasă aşadar desemnat prin termeni ca fascism, rasism, antisemitism. Prin faptul că se doreşte de stînga, moralistul nu pune pe acelaşi plan crimele naziste şi crimele comuniste. Cuvîntul "genocid" nu este niciodată aplicat masacrelor înfăptuite în Rusia, China sau Cambodgia; moralistul va pretinde pedepsirea lui Pinochet, răspunzător de o dictatură sîngeroasă, niciodată însă pe cea a lui Castro. Astăzi, ideologia fascistă şi regimurile care au întruchipat-o sînt, în fapt, condamnate peste tot; este aşadar de la sine înţeles că persoana care poate fi bănuită de complicitate cu ele sau cu avatarurile lor mai recente merită să fie pusă la zid. Demascatorul se poate mîndri că a înfăptuit o lucrare de salubritate publică.

În zilele noastre, puţini mai sînt participanţii direcţi la fărădelegile nazismului, deşi ultimele procese de crimă împotriva umanităţii au fost