Nu de mult Bucureştiul a fost gazda a două spectacole prezentate de studenţii Şcolii superioare de dans Palucca. Înfiinţată cu 75 de ani în urmă, la Dresda, de Gret Palucca (1902-1993), Şcoala care îi poartă numele este una dintre cele mai longevive instituţii de învăţământ de dans din Europa. Profilul ei este astăzi complex, cuprinzând cursuri de dans, de la clasic la modern şi la contemporan şi de la jazz la folclor, precum şi cursuri de pedagogie, de creaţie coregrafică şi de improvizaţie, multă practică scenică, dar şi studii teoretice de istoria dansului şi muzicii, de anatomie şi notaţie de dans.

Aşa numitele "clase orientative" de doi ani, cât şi "studiul de bază" care durează patru ani, se desfăşoară în paralel cu liceul şi se încheie odată cu bacalaureatul, după care absolvenţii se pot înscrie la "studiul principal", de încă patru ani, de învăţământ superior, academic.

Ca organizare, sistemul nu diferă mult de cel românesc, unde funcţionează, la Bucureşti de exemplu, Liceul de coregrafie Floria Capsali, care se încheie cu bacalaureatul şi o secţie de Coregrafie, tot de patru ani, de învăţământ superior, în cadrul Universităţii de Teatru şi Film - principala deosebire fiind deci că, la nivel academic, dansul nu mai are la noi o instituţie de învăţământ autonomă. Altă deosebire constă în faptul că din programa de învăţământ românesc lipsesc unele discipline practice, cum ar fi jazz-ul şi altele teoretice, precum cursurile de notare a dansului.

Dincolo de aceste analize comparative, este de luat în seamă rezultatul practic al sistemului de învăţământ german din Dresda, aşa cum a fost el ilustrat de spectacolele pe care le-au dat la noi în ţară studenţii anului III şi IV ai Şcolii superioare de dans Palucca.

Prin repertoriul pe care l-au prezentat ei au demonstrat, în primul rând, varietatea de stiluri, pe care le stăpânesc în e