Chiar daca salariile in invatamint sint mici, majoritatea profesorilor ajung sa cistige bani frumosi adaugind la leafa veniturile obtinute din orele de meditatii in particular. Cum a-ti pregati copilul a devenit aproape o moda, cadrele didactice sint asaltate de solicitanti de la care percep sume intre optzeci de mii si o suta de mii de lei de sedinta. Cu toate acestea, doar un numar infim de profesori recunoaste in mod oficial ca-si rotunjeste frumusel salariul de la stat din meditatii. Dintre cei aproape 4.000 de profesori galateni, doar 40 (deci 1% din total) au recunoscut ca fac meditatii si s-au inregistrat la Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP), platind impozit pe veniturile obtinute in timpul liber din aceste activitati. Aproape 80% dintre elevii din anii terminali care au de sustinut examen de capacitate si bacalaureat recunosc ca se pregatesc in particular. In acelasi timp, unii parinti angajeaza cadre didactice care sa-i invete pe copiii lor informatica sau limbi straine inca din clasele primare. In aceste conditii, numarul profesorilor care dau meditatii este mult mai mare decit cel inregistrat la DGFP. Inspectorii financiari sint constienti de faptul ca fenomenul are amploare dar spun ca nu pot tine situatia sub control. "Pentru a avea o evidenta stricta a profesorilor care dau meditatii si a sumelor pe care le cistiga ar trebui sa avem la usa fiecarui cadru didactic cite un inspector financiar dispus sa lucreze peste program si care sa numere citi elevi intra si ies de la pregatire. Acest lucru este absurd. Noi nu avem oameni suficienti nici macar pentru activitatile de control elementare", declara seful DGFP, Viorel Teodor. Impozitele pe meditatii sint destul de usturatoare Refuzul profesorilor de a se inregistra la Fisc are o motivatie cit se poate de simpla: impozitul e destul de mare. Un profesor care mediteaza, de exemplu, cite trei elevi