Draga Revista,. Prin randurile voastre faceti cel mai frumos dar oamenilor: posibilitatea de a deveni mai buni. Felicitari! Imi permit sa va trimit si eu o istorioara traita de mine si o poezie semnata de colega si prietena mea, Noemi Pavel.Scrisoare catre Clapaceoace. Ai aparut acum mai bine de un...

Draga Revista,

Prin randurile voastre faceti cel mai frumos dar oamenilor: posibilitatea de a deveni mai buni. Felicitari! Imi permit sa va trimit si eu o istorioara traita de mine si o poezie semnata de colega si prietena mea, Noemi Pavel.Scrisoare catre Clapaceoace

Ai aparut acum mai bine de un an. Era inspre toamna. Nu mai erai un pufulet mic, erai deja matura, foarte grasuta si de aceea te-am asemanat cu un ursulet. Te-am indragit din prima clipa, iar tu te-ai obisnuit repede cu "noua" ta casa, cu mine, sa-mi astepti masina din care scoteam zilnic bidonasul cu mancare pentru tine si puii tai. Nu erai gurmanda, asa ca am socotit ca te-ai ingrasat ori in urma unei sterilizari, ori datorita unei dereglari hormonale. Te-au simpatizat si ceilalti si erai considerata "mascota" noastra, cu mutrita ta cea dulce, nasucul roz, urechile clapauge, blanita bej si mersul tau de ratusca. Tu, asa cum erai, reuseai sa-mi aduci zambetul pe buze cand veneam la serviciu si te zaream, iar cand dispareai cate doua-trei zile, la cantina de pe cealalta strada, eram tare ingrijorata. Regretam ca nu am unde sa te duc la cineva cu curte, eu avand deja doi catelusi in micul meu apartament, iar acum plang ca nu am facut mai mult efort in acest sens.

Stii ca in vara asta mama prietenei mele, Noemi, intentiona sa te duca in Israel? Dar acum e prea tarziu.

Pe 9 martie, cand am plecat de la serviciu, stateai lungita, cu privirea trista, eu crezand ca ai ceva trecator. Abia a doua zi, cand am aflat ca ai fost lovita de o masina, am realizat ca e ceva grav. A venit doc