Situatia economica dramatica prin care trece in ultimele luni Republica Moldova ar trebui privita mai cu luare aminte de la Bucuresti Peste trei zile, la 31 martie, expira termenul dat de FMI autoritatilor de la Chisinau pentru masurile ce trebuie luate pentru deblocarea primei transe a acordului de anului trecut. Era vorba de adoptarea bugetului in forma aprobata de guvern, de adoptarea proiectelor de privatizare a unor intreprinderi de tutun si de vinificatie si de trecerea de la actualul sistem de facilitati guvernamentale la acordarea de compensatii nominative. Timpul fizic nu mai permite insa luarea unor astfel de decizii, drept pentru care oficialii FMI au si anuntat deja suspendarea pe termen nelimitat a acordului. Decizia FMI, de banii caruia pare sa depinda acum viitorul economiei Moldovei, prinde mica republica de 3,5 milioane de locuitori intr-o situatie economica absolut dramatica: profesorii si cadrele medicale, care reprezinta peste jumatate din angajatii bugetari, nu si-au luat lefurile de mai bine de un an, concernul rus Gazprom ameninta zilnic cu deconectarea Moldovei de la alimentarea cu gaz metan, datorita neachitarii facturilor restante, reesalonate deja anterior de doua ori, la fel furnizorii de energie electrica din Est, iar in Parlament comunistii, care detin peste 40% din mandate, cer dublarea cheltuielilor publice pe un buget de venituri care nu le poate asigura nici la nivelul actual. In aceasta situatie, probabil ca orice economist realist pus sa gestioneze tara ar fugi incotro vede cu ochii. Recent, premierul Dumitru Braghis, un economist tinar care, desi format la Moscova, pare destul de familiarizat cu economia de piata, a prezentat presei scenariile dupa care poate evolua tara in lipsa banilor FMI. Fiecare din acestea este mai catastrofal decit celalalt: 1. Sistarea activitatii majoritatii ministerelor, inclusiv a Armatei si Politiei, a