Reforma justitiei bate pasul pe loc. avocatii, procurorii si judecatorii asteapta cu sufletul la gura introducerea pedepselor alternative si reducerea la 15 ani a virstei de la care minorii pot fi trasi la raspundere penal Conflictul cu iz politic declansat de asumarea de catre guvern a pachetului de legi legat de accelerarea reformei justitiei pune sub semnul intrebarii capacitatea actualei puteri de a se alinia cerintelor Uniunii Europene. Mecanismul juridic, programat in prezent sa functioneze ca un mutant - jumatate cu caracter democratic, jumatate cu tenta ruseasca - sta pe loc de mai multe luni, de cind s-a anuntat cu surle si trimbite o adevarata revolutie in justitia romaneasca. Avocatii, procurorii si judecatorii asteapta cu sufletul la gura intrarea in vigoare a modificarilor propuse, insa de departe cel mai interesat de promovarea respectivelor legi este cetateanul obisnuit, potentialul beneficiar al lor. Ministerul Justitiei a inclus in proiect atit schimbarile referitoare la Codul penal, Codul civil, respectiv Codurile de procedura penala si civila, cit si dispozitii legate de punerea pe picioare a unor noi institutii. Judecatoarea Anca Ghideanu, vicepresedintele Curtii de Apel Iasi, considera ca se impune depasirea punctului mort in care s-a ajuns si adoptarea legilor necesare reformei. "Aderarea la Uniunea Europeana nu se poate face fara armonizarea legilor noastre cu cele din statele membre ale Uniunii. In acelasi timp, Romania este deja membru al Consiliului Europei si, fiind semnatara Conventiei Europene a Drepturilor Omului, trebuie sa-si indeplineasca obligatiile care-i revin prin acest act. Printr-o serie de reglementari cuprinse in proiectul Legii pentru accelerarea reformei justitiei se inlatura acele prevederi neconforme cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului", ne-a declarat Anca Ghideanu. Prin introducerea pedepselor alternative o data c