Cum s-a schimbat stăpînirea, pe dată toţi ciocoii şi linguşitorii alergau "din toate părţile să se facă plăcuţi stăpînilor lor". La vreme de noapte patrule mărşăluiesc pe toate "stradele în centru şi în mahalale"; acolo, în vaiete şi plînset, în scrîşnirea dinţilor şi în durerea popului se întîmplă arestările celor "denunţiaţi". De veţi întreba care sînt turnătorii, istoria răspunde fără echivoc: "spionii" sînt dintre cei care, înainte vreme, purtaseră cocardă tricoloră, acum, tot ei, chioteau de plăcerea denunţului, de bucuria delaţiunii, de farmecul răsturnării, al revenirii la o lume încruntată şi ciufută, cam aşa cum a fost să fie mai săptămîna trecută cînd, pe un frig aspru, am stat eu în stradă două ore, de la opt la zece, ca să plătesc impozite pentru chiria la firma româno-italiană "Cutărică" srl care de ani buni nu progresează, nu are profit, e aşa un soi de agitaţie sportivă pe la camera de comerţ, pe la registrul comerţului, pe la notariat, de acolo fuga la vamă, apoi alergarea contra cronometru la bancă, "este un'şpe juma'te şi acolo închid la prînz" şi nu avem cutare cont, cutare adeverinţă, cutare certificat. O înghesuială pe la ghişee este viaţa de zi cu zi a micului investitor, excursii pe la mici daraveri din care nu iese nimic. Şi cum spun, am stat noi înţepeniţi de frig două ore în stradă, cu o zi mai devreme am stat la "altra coda", vorba amicului meu, ca să ne spună că inspectorii de la finanţe sînt pe teren miercurea şi lunea, şi cînd am îndrăznit să întrebăm că, adică de ce nu au scris ei pe o bucată de hîrtie, afară, cam cînd îi putem găsi ca să nu frecventăm "coda" pe degeaba, s-au uitat la noi domniii inspectori ca la ceva ininteligibil, ca la nişte aiuriţi, n-au timp de treburi de-asta: "haideţi, domnilor, prezentaţi actele, dumneavoastră nu vedeţi ce-i aici?".

Dăm din cap cum că aşa-i, e o nebunie acolo de inşi cu acte, d