La un an de cind a intrat in sistemul sanitar romanesc cu scopul declarat de a-l reforma din temelii, Casa de Asigurari Sociale de Sanatate (CASS) a devenit una din cele mai importante institutii sociale, dar si financiare. O simpla comparatie arata ca cei de la CASS invirt intr-un an de zile sume mai mari decit bugetul Primariei locale. Anul trecut, Primaria ieseana a avut un buget de aproximativ 300 de miliarde, in timp ce la CASS se aduna lunar 40-50 de miliarde. Intr-un an, prin miinile conducerii CASS trec in jur de 500 de miliarde de lei, ceea ce arata ca, mai ales din punct de vedere financiar, institutia infiintata sa vegheze la mersul sistemului sanitar a devenit un fel de vistierie paralela a societatii. Sigur, o vorba spune ca banii pentru sanatate nu sint niciodata prea multi, astfel ca nu punem in discutie valoarea comparativ mare a sumelor care intra si ies pe usa CASS. Totusi, o vorba a presedintelui interimar al CASS, prof. Adrian Ionel, ar trebui sa ne puna pe ginduri. " Cine plateste comanda muzica ", a repetat acesta in dese rinduri ziaristilor, si nu numai. Si afirmatia e cu atit mai ingrijoratoare cu cit institutia pe care o conduce invirte zeci de miliarde de lei lunar. Tot ceea ce a facut Casa de Asigurari de la Iasi pina acum demonstreaza ca banul, respectiv stringerea de fonduri pentru sistem, nu mai este doar un mijloc de asigurare a sanatatii asiguratilor, ci a devenit in timp scop in sine. Spunem asta avind in vedere ca foarte multe dintre deciziile conducerii CASS au avut ca prim scop stabilizarea financiara a institutiei, de multe ori in detrimentul bolnavilor. Asta desi una din cele mai importante meniri ale unei Case de Asigurari este binele asiguratilor. Inca din primele luni de cind a preluat friiele financiare ale sistemului sanitar iesean, conducerea CASS a inceput sa anunte ca in spitale nu vor mai fi primiti la tratament decit ce