în New Haven, un orăşel industrial din Connecticut adesea criticat pentru aspect şi violenţă, campusul de circa doi kilometri pătraţi al Universităţii Yale oferă un sentiment aparte. Ai deodată iluzia că, traversînd strada, treci din britanicul Oxford în britanicul Cambridge şi invers. Clădirile construite în jur de 1930 şi înnegrite special ca să prindă o patină de vechi te lasă să le admiri pe dinafară ogivele reciclat gotice şi înăuntru îţi creează dorinţa să vorbeşti în şoaptă, apăsîndu-te cu tăcerea lor luxoasă. Dacă doreşti să vizitezi catedrala impunătoare din centru, te pomeneşti într-o non-conformistă sală de sport, cu vitralii în loc de ferestre şi, printre altele, cu instalaţii de apă pentru caiac-canoe, sportul atît de îndrăgit de studenţii din Ivy League. Biblioteca de manuscrise şi cărţi rare, Beinecke, este un cub compus din panouri de marmură cenusie translucide prin care lumina pătrunde difuz, ca să protejeze volumele, unele vechi de peste şase secole, aflate într-un acvariu imens de sticlă. Diverse exemplare, cum ar fi o Biblie a lui Gutenberg, una din cele cinci păstrate în lume la ora actuală, Utopia lui More sau Cetatea soarelui de Campanella, se află în casete separate, ca un brîu în jurul entităţii livreşti compacte.

Conferinţa anuală a Asociaţiei Americane de Literatură Comparată purtînd titlul Interdisciplinary Studies: In the Middle, Across, or in Between? a avut recepţia de deschidere în Biblioteca Beinecke. Desfăşurată între 25 şi 27 februarie, întrunirea s-a axat pe tema generoasă a situării analizelor interdisciplinare în contextul actual şi, de altfel, dintre sutele de participanţi, mulţi au venit dinspre alte departamente, cum ar fi engleza sau studiile americane. Pe parcursul celor trei zile, în poziţie centrală s-au aflat două puncte de vedere: potrivit primului, interdisciplinaritatea oferă o provocare necesară p