"Vine, vine Pri-i-mavara...!" ...Acum cateva decenii, refrenul asta se auzea ca un suvoi cristalin, curat, nu de apa de izvor, ci de glasuri inocente de copii, pe tot intinsul tarii romanesti. Prin gradinite, prin clasele primare, ba chiar si pe strazi... Cantecul asta, dulce ca un cor de ingeri mic...
"Vine, vine Pri-i-mavara...!" ...Acum cateva decenii, refrenul asta se auzea ca un suvoi cristalin, curat, nu de apa de izvor, ci de glasuri inocente de copii, pe tot intinsul tarii romanesti. Prin gradinite, prin clasele primare, ba chiar si pe strazi... Cantecul asta, dulce ca un cor de ingeri mici, "spunea" cam asa: "Vine, vine, pri-i-mavara/ Se astern in toa-a-ta tara/ Floricele pe campii/ Hai sa le-adunam copii...". Erau si-atunci vremuri tulburi, iscate ca o prelungire nefasta a doua razboaie mondiale si a pogorarii peste aceste plaiuri a norului negru, ucigator, si parca fara scapare, numit Comunism. Si totusi, romanii mai priveau in Sus, spre Cer; si totusi, romanii isi mai educau copiii in spiritul dragostei fata de Dumnezeu, fata de tot ce a creat El bun si frumos pe-acest pamant: oamenii si animalele, pomii si iarba, florile si luncile, apele si muntii...
In primaverile acelea, pe cand mintea si sufletul romanilor ramasesera inca nealterate de pecetea unor timpuri fara Dumnezeu, oamenii se pregateau sa primeasca, asa cum se cuvinte, Sfintele Pasti, minunea?Invierii lui Iisus. Isi curataucasele, curtile, gradinile... Se ingrijeau ca animalele sa aiba tot ce le trebuie, varuiau pomii, gardurile, curatau potecile, santurile din fata casei, napadite de iarba, reparau podeturile... Mamele pregateau hainute noi de Pasti pentru copii; scolile erau curatate de funingine si zugravite cum se cuvine. Iar ei, copacii, florile salbatice si florile din gradini sarbatoreau in felul lor venirea celui mai cantat dintre anotimpuri - Primavara.
Ce-i drept
