Bătrînica se uită vigilentă în jur şi, cu o foarfecă veche în mînă, strigă din cînd în cînd: "care mai taie cu foarfeca?". E în faţa sediului firmei Teleeurobingo, unde e un freamăt continuu. Bătrînica are afacerea ei. Cum oamenii cumpără buletine cu mai multe bilete legate, iar ele trebuie tăiate cu grijă şi introduse separat în urnele amenajate în faţa firmei, de multe ori e nevoie de o foarfecă. Aşa că băbuţa şi-a luat foarfeca de acasă şi o închiriază celor care au nevoie de ea. Se oferă chiar să îi ajute ţinîndu-le buletinul, în timp ce oamenii iau foarfeca şi taie biletele. De cele mai multe ori primeşte cîte două mii de lei. Nu are un tarif fix, aşteaptă mai degrabă să îi ofere oamenii ceva. Iar oamenii nu rămîn datori, pentru că vor să cîştige şi le este teamă ca nu cumva să îi pedepsească Dumnezeu. * Unii oameni parcă vin direct din casă, într-o cămaşă şi cu pantaloni scămoşaţi şi cu o pereche de pantofi, de cele mai multe ori negri, dar plini de praf. Alţii sînt îmbrăcaţi de sărbătoare, de parcă ar veni la o nuntă de la marginea Bucureştiului. Toţi au însă ceva comun, o privire de oameni aflaţi în pragul unui eveniment important al vieţii. Cînd ajung aici, la o staţie de tramvai din Piaţa Unirii, în direcţia Rahovei, îşi cumpără biletele şi se aşază la una dintre mesele special amenajate pentru completarea taloanelor. Sîmbăta şi duminica aproape că nu mai au loc: ba scriu pe genunchi, cei mai flexibili, ba se apropie de unul dintre coşurile de gunoi şi le folosesc ca suport. Cei mai tipicari, care vor să ştie că au făcut treaba cît mai bine, ca la un examen de admitere unde eşti atent cum să scrii subiectul, aşteaptă pînă se eliberează un loc. Forfota asta este mai ales la sfîrşit de săptămînă. În zilele lucrătoare sau cînd plouă, cum spun fetele de la tarabele cu bilete, oamenii vin mai puţin. * De cele mai multe ori, oamenii vin însoţiţi. Ba în cup