Apa, ca un bivol negru...In anul 1970, apele au navalit, rele, distrugatoare, peste asezarile romanilor. De zeci si zeci de ani, nu se mai pomenise asemenea potop. Era ca o prevestire, ca un semn de la Dumnezeu, ca vin vremuri si mai grele. Triumfator, in vremea aceea, Ceausescu a pornit cu elicopte...
Apa, ca un bivol negru...In anul 1970, apele au navalit, rele, distrugatoare, peste asezarile romanilor. De zeci si zeci de ani, nu se mai pomenise asemenea potop. Era ca o prevestire, ca un semn de la Dumnezeu, ca vin vremuri si mai grele. Triumfator, in vremea aceea, Ceausescu a pornit cu elicopterul peste tara, zburand ca un tiran atotstapanitor de-asupra Romaniei "lui", coborand din loc in loc, ca sa dea "indicatii pretioase" taranilor loviti de soarta, cu casele si vitele si toata avutia luate de ape. Autoritatile s-au inclinat adanc in fata "marelui conducator", i-au jurat credinta vesnica si n-au facut dupa plecarea lui mai nimic. Cand au venit alte ploi, digurile au inceput din nou sa cedeze, podurile s-au rupt, drumurile comunale s-au transformat in albii de viituri. Cat despre case si sate distruse de ape, ele au fost considerate chiar un noroc, avand in vedere cumplita urgie demolatoare care se pregatea si care avea sa "rada" atatea biserici si asezari omenesti.
Atunci, in 1970, o echipa de tineri absolventi ai Iatc (viitori cineasti de marca) au fixat pe pelicula tragedia asezarilor romanesti inghitite de noroaie si apa. Din munca lor, nu lipsita de risc (s-au avantat chiar in valurile adanci sa filmeze), a iesit un documentar de exceptie, care s-a chemat chiar asa: "Apa, ca un bivol negru". Un film puternic si-amar, despre disperarea omeneasca si neputinta de-a o curma. Singurul lucru care ii lipsea filmului era... minunea, un final pozitiv, luminos, care sa opreasca raul din drumul sau. Si iata ca aceasta minune se intampla acum. Dupa 30
