În sfîrşit, avem buget. Promulgat deja de Preşedintele României, Bugetul 2000 a devenit realitate. Bugetul 2000 reprezintă o construcţie raţională. Nici o cheltuială nu a fost programată fără să existe o resursă certă pentru acoperirea ei. Veniturile sînt proiectate la un nivel suportabil, de 32,8% din produsul intern brut. Acest nivel va putea fi atins în condiţiile în care creşterea economică va fi de cel puţin 1,3%. Un produs intern brut pozitiv, mai mare cu 3% - cum se prefigurează acum - şi nu cu 1,3%, cum a fost prognoza iniţială, ne va ajuta să nu ne mai confruntăm cu condiţii de viaţă aflate la limita cea mai de jos, care impun cheltuieli mari de protecţie socială. Cît priveşte cheltuielile bugetare, ele sînt menţinute la 35,8% din PIB, ceea ce le face, în general, austere comparativ cu solicitările. Cauzele sînt clare: pe de o parte, scăderea activităţii economice în anii anteriori a limitat în general cheltuielile din economie; în timp ce, pe de altă parte, pentru anul 2000 ponderea veniturilor bugetare a scăzut la 32,8% din PIB, faţă de 34,8% în 1999. Fără îndoială că banii nu ajung. Fiindcă întreprinderile cheltuiesc mult, consumă mult, în acelaşi timp cifrele de afaceri sînt mici, din această combinaţie neputînd rezulta altceva decît o valoare adăugată nesemnificativă. Profiturile întreprinderilor sînt şi ele substanţial diminuate. Din acest motiv, la sănătate, învăţămînt, armată, justiţie, poliţie, administraţie publică nu au avut cum să ajungă sumele de care aceste domenii ar fi avut nevoie. Nu ajung bani nici pentru investiţiile publice: infrastructură, energetică, lucrări edilitare, construcţii de locuinţe. Aceste tipuri de cheltuieli sînt şi vor mai continua să fie restrînse. Bugetul 2000, aşa cum e construit, dă o şansă reluării creşterii economice, singura care poate oferi temeiuri pentru o protecţie socială pe termen lung. Creşterea econom