Izbucnirea scandalului "Adrian Costea" intr-un an electoral nu poate sa nu dea de banuit, mai ales ca imobilismul organelor judiciare romanesti atunci cind este vorba de cazuri cu adevarat importante in care sint implicate personalitati politice este un fapt obisnuit Campania electorala promite sa fie una plina de surprize. "Afacerea firului rosu" pare sa fi fost doar prima bomba care a explodat. Zilele trecute, poalele politicii dimbovitene au fost din nou ridicate in fata blazatului public roman, scandalul fiind amorsat din nou de presa straina. De data aceasta este vorba de o presupusa spalare de bani publici in folosul unor oameni politici de prima mina, afacere anchetata de o echipa de magistratii francezi. Intermediarul ar fi fost Adrian Costea, prin firma lui "Groupe Saintonge Editions", cea care a editat si distribuit albumul "Eternelle et fascinante Roumanie". Prin intermediul firmei lui Adrian Costea, intre 1992 si 1996 s-ar fi desfasurat mai multe tranzactii care ar implica mai multe institutii ale statului, banii provenind de la Bancorex, "vortexul" prin care au disparut fara urma sume importante de bani. Implicatiile acestui scandal ar putea fi insa mult mai rasunatoare decit cele care au urmat cazului iscat dupa articolul din "Zavtra". De altfel, Iosif Boda spunea, referitor la acest subiect, cu o exprimare imprumutata parca din catrenele lui Nostradamus, ca "va fi multa jale in rindul multor oameni politici din Romania". Se poate presupune ca fostul consilier al lui Ion Iliescu stie ce spune. Boda este un apropiat al lui Costea, personaj prezentat destul de elogios, de altfel, in cartea sa "Cinci ani la Cotroceni", fiind, de asemenea, si un cunoscator al dedesubturilor politicii romanesti. Un asemenea caz, care ar trebui sa tina doar de justitie, are in Romania si implicatii electorale. Desigur, doar Adrian Costea este acuzat de spalare de bani. Dar o