25 de persoane isi doresc sa conduca Braila in urmatorii 4 ani. Numarul lor il depaseste cu 8 pe al celor care au vrut acest lucru in 1996. Si la posturile de consilieri, inghesuiala este mai mare. 30 de partide si 4 independenti tintesc CLM. "Doar" 29 de liste vizeaza CJ. La Braila se inregistreaza cea mai inalta cota a participarii la competitia pentru functia de primar din istoria post-decembrista a electiunilor locale. Nu mai putin de 25 de candidaturi s-au inregistrat la biroul electoral al municipiului, toate cu suportul politic al partidelor. La circa 184.000 de alegatori, citi are orasul nostru, un calcul elementar indica o medie de 7.360 voturi exprimabile pe cap de candidat. Premisa modica a inscrierii in cursa pentru Primarie este aria de rezonanta a numelui candidatului. Marea surpriza e pretentia unor anonimi de a prelua conducerea acestei institutii importante. Tot astfel, si partidele care, prin acesti candidati, isi aroga dreptul de a colora politic virful Primariei sint la fel de obscure pentru opinia publica. Uneori, partidul sta mai bine decit candidatul. In schimb, republicanii, Uniunea Democrat-Crestina, liberalii lui Campeanu au aparut meteoric in '96, disparind cu desavirsire pina acum. Despre Partidul National Democrat Crestin, cel al pensionarilor, liberalii lui Cerveni, Noua Generatie a lui Lis nu se stie cind au aparut, cine ii reprezinta, ce program si doctrina politice au. Umanistii si ecologistii exista doar cu numele. Pentru mandatele de consilieri municipali, au depus liste 30 de partide si 4 independenti, iar pentru Consiliul Judetean, 29 de liste - adica pagini acoperite cu sute de nume pe buletinele de vot. Pe liste, au mai aparut din neant si Partidul Socialist Muncitoresc, Alianta pentru Unitatea Romilor, Viata Romaneasca. Toata aceasta vinzoleala din peisajul politic local reflecta abuzul de dreptul democratic de a candida si a f