La Waldemarsudde, palatul prinţului Eugen (pictor legendar şi mecena al multor intelectuali),

s-a deschis pentru două luni expoziţia "solitarilor", (L'Art Brut, Collection Eternod-Mermod, Lausanne) cuprinzând 235 de opere aparţinând celor 34 de artişti din vest. Printre ei: Aloïse, Madge, Gill, Ted Gordon, Louis Soutter, Scottie Wilson şi Adolf Wölfli. Colecţia a fost fondată de Jean Dubuffet fiind accesibilă publicului încă din 1976.

În Suedia s-a folosit mereu cuvântul "solitari" (solitärer) pentru a desemna pe acei pacienţi creatori, persoane cu probleme psihice care au ales exerciţiul artei când societatea i-a respins brutal. În palatul prinţului Eugen există, de altfel, şi bogatele colecţii suedeze ale pictorilor Carl Fredrik Hill şi Ernst Josephson din perioada schizofreniei lor. Expoziţia "solitarilor" poartă în ea o forţă care zguduie felul nostru de a vedea arta şi lumea în care trăim. În timp ce creatorii contemporani prezintă o lume în criză şi dezechilibru, în destrămare, o lume falimentară, expoziţia "solitarilor" vine cu o gamă de culori nebănuite, culorile jubilaţiei din adâncul psihicului nealterat de şabloanele recunoaşterii, de manierismul răspândit prin mode şi publicitate.

Jean Dubuffet a scris aceste rânduri memorabile când şi-a prezentat colecţia: "Arta nu se culcă într-un pat aranjat special pentru ea, arta fuge imediat dispărând când i se pronunţă numele. Ceea ce îi place artei e mereu incognito. Momentele ei cele mai bune sunt atunci când uită cum se numeşte."

"Solitarii", spre deosebire de artiştii consacraţi, nu pictează sau desenează pentru a fi recunoscuţi sau recompensaţi de lume, ci numai pentru marea lor bucurie eliberatoare. Prin artă, "solitarii" au găsit un loc plin de linişte, departe de lumea îngrozitoare a interesului material. Un loc în care timpul s-a oprit şi ei pot să-şi exprime bucuria sau t