Am fi meschini daca nu am recunoaste ca municipiul nostru este intr-adevar unul dintre cele mai curate din tara, ca actualul prim edil al Iasului este indreptatit sa se laude cu aceasta, indiferent daca serviciul de salubritate nu este direct subordonat domniei sale. Dar cum esti sef, culegi atat roadele realizarilor, cat si consecintele neimplinirilor. Din pacate, sentimentul de mandrie ca, in sfarsit, si noi iesenii avem ocazia sa ne laudam cu ceva, nu a durat mult, poate o zi sau doua, pana cand am reusit sa ma documentez; daca am obligatia morala sau nu, ma inclin in fata reprezentantului municipalitatii.
M-am informat in primul rand de numarul de utilaje si de forta de munca ce deserveste Salubritatea, raportate la suprafata orasului, la populatia acestuia, apoi am facut o comparatie cu alte localitati mari din tara si am ramas surprins ca dotarile municipiului nostru sunt mai mici decat ale altora, astfel incat intentionam sa-mi cer scuze primului gospodar, sa-i recunosc in public meritele ecologiste; gandindu-ma ca acesta a gresit enorm cand nu a incercat o coabitare cu Partidul Moldovenilor din Romania, ori cu un partid ecologist european de renume. Dar nu m-am grabit si ma felicit pentru aceasta, am continuat investigatiile, pentru a va putea informa cat mai corect, gandidu-ma ca ar mai exista o explicatie in aceasta curatenie, suspect de curata, respectiv ca noi iesenii am devenit cu adevarat europeni, ca valorificam majoritatea deseurilor, iar cele nefolositoare le depozitam in containere speciale, ambalate in prealabil. Sansa nu mi-a suras nici de data aceasta, intrucat am constatat ca totul si toate au ramas la fel in urbea noastra, cu exeptia unui fapt usor de constatat de oricine, in sensul ca gunoiul in Iasi, din punct de vedere cantitativ, a scazut virtiginos in ultimii ani, ca resturile, deseurile, gunoaiele, sunt pe cale de disparitie,
