Cand a zburat ingerulNemaiauzita poveste a Parintelui Manuil, lipoveanul care plutea peste ape si disparea in vazduhAstazi, satul lipovenesc Carcaliu e asezat pe un camp ars de soare. In urma cu trei decenii, inainte ca desecarile sa distruga Marea Balta a Brailei, localitatea era o insula inconjura...

Cand a zburat ingerulNemaiauzita poveste a Parintelui Manuil, lipoveanul care plutea peste ape si disparea in vazduhAstazi, satul lipovenesc Carcaliu e asezat pe un camp ars de soare. In urma cu trei decenii, inainte ca desecarile sa distruga Marea Balta a Brailei, localitatea era o insula inconjurata de ape adanci si atat de bogate in peste, incat satenii si-au transmis navodul si barca din tata-n fiu, fara sa mai fie nevoie sa plece in alte parti. Traiau linistiti, pastrandu-si traditiile si limba, credinta, barbile, votca, fustele inflorate si rubascile incheiate in nasturi de portelan. Pe vremea aceea, cand satul si balta erau inconjurate de ziduri de stufaris, peste care nu treceau decat palcurile de cormorani, pe luciul apei, a aparut, intr-o dupa-amiaza de vara, un om. Venea alunecand peste valuri, insotit de-o parte si alta de doi batrani care straluceau ca doi sori. Oamenii prezenti in clipa aceea pe malul baltii au ramas inlemniti. Mergatorul pe ape nu era o aratare de pe lumea cealalta, ci preotul lor, Manuil. Inalt, masiv, cu barba despicata in doua, plutea pe apa incretita de vant. Asa au inceput minunile in Carcaliu. O poveste halucinanta, pe care am ascultat-o acolo, la fata locului, in insula aceea fabuloasa, de altadata, transformata acum intr-un camp ars de soare si vant.

In anul 1914, pe insula Carcaliu, pierduta in Marea Balta a Brailei, intr-o familie de pescari lipoveni s-a nascut un baiat care a fost botezat Manuil. A facut doar cateva clase, mergand pe balta de mic, ca sa invete si el meseria tatalui sau. Putini mai sunt oamenii