Valentin Rasputin
Despartirea de Matiora
Versiune romaneasca revazuta si note de Mircea Aurel Buiciuc. Prefata de Ion Vasile Serban. Editia a II-a, Editura Univers, Bucuresti, 2000, 280 p., f.p.
Nascut in Siberia, scriitorul rus Valentin Rasputin debuteaza in 1961, la 24 de ani, cu o povestire. Continua cu proza scurta, dar, asemeni multor scriitori din aceeasi generatie, cunoaste succesul de critica si de public abia o data cu dovedirea vinei de romancier, ajungind ulterior unul dintre cei mai tradusi autori estici. Bani pentru Maria (1966), Sorocul cel de pe urma (1970), Traieste si ia aminte (1974) si Despartirea de Matiora (1976) sint romane din plin citite si discutate – ultimele trei beneficiind si de versiuni romanesti –, care il inscriu pe autor in marea traditie a realismului rusesc si, respectind subcategorizarile specifice acestei literaturi, in familia scriitorilor „rurali“. In fericita transpunere a lui Mircea Aurel Buiciuc, un devotat si inzestrat traducator din literatura rusa, Despartirea de Matiora se afla la cea de-a doua editie. Prima dateaza din 1980, cind aparuse la Editura Minerva, in „Biblioteca pentru toti“, dar Editura Univers repune acum in circulatie romanul lui Rasputin, contribuind la necesara recitire a operelor realiste. Pentru ca este de vazut cit si ce fel de realism incape intr-o atare carte, care a suscitat comentarii aprige, controverse si chiar ridicole aporii critice. (Intr-un numar din 1977 al revistei moscovite Voprosi literaturi sProbleme de literaturat, special dedicat Despartirii de Matiora, autorul fusese acuzat de „intoxicare filozofica“ si de dizolvare a vocii sale in naratiune, imputindu-i-se ca s-ar fi identificat cu pozitia eroilor si ar fi devenit astfel... vulnerabil; in acelasi timp, la un alt pol, redutabile voci critice se exersau in epuizante demonstratii, astazi neverosimile, spre
