Ne aflam, asadar, la ceas de aniversara. Suita de manifestari culturale dedicate poetului, inceputa odata cu debutul acestui – totusi – ultim an al mileniului a ocupat pina acum mai toate mediile culturale importante, in proportii variabile si in formele cele mai diverse, incepind cu inevitabilele reeditari (interesante fiind, in acest caz, mai ales cele care cuprind selectii din publicistica eminesciana, marcate fie de omisiuni – relevante! –, fie de absenta cvasi-completa a unui aparat critic coerent, comprehensiv si lipsit de ambiguitati ideologice), pentru a sfirsi cu productii intelectualiste onorabile in intentie, realizate insa intr-un mod care de prea multe ori frizeaza kitsch-ul interpretativ (ca de pilda emisiunea Proezia, tentativa meritorie dar riscanta de adaptare a liricii lui Eminescu la contextul actual).
Era firesc ca acestei serii de reconsiderari/reevaluari sa i se asocieze si perspectiva externa, datorata celor, vai!, atit de putini romanisti din afara tarii. Chiar saptamina trecuta, miercuri 10 mai, sub auspiciile Ambasadei Austriei la Bucuresti, a avut loc, in Sala Ronda a Muzeului Literaturii Romane din Bucuresti, conferinta domnului Peter Storfa, profesor la Universitatea din Viena, cu tema Ideile despre stat si societate ale lui Eminescu. Trebuie spus, inainte de a trece la substanta propriu-zisa a prelegerii dlui Storfa, ca acest tip de expunere beneficiaza din start de o prezumtie (care urmeaza, fireste, a fi si probata) de calitate si onestitate profesionala, datorata in principal – dar nu exclusiv – insusi contextului sau de elaborare. Eliberata de presiunile normativ-ideologice care introduc adesea in discursurile similare autohtone modulatii derutante si subtilitati infinit interpretabile, o privire din exterior are astfel mai multe sanse de a fi credibila.
Intr-adevar. Dl Storfa, un excelent vorbitor de romana, s-a a
