Intr-un amplu comunicat de presa in care incearca sa se dezvinovateasca in scandalul Costea, Ion Iliescu demonstreaza ca, de fapt, n-a inteles niciodata ce inseamna moralitatea in politica Pe zi ce trece, este din ce in ce mai evident ca scandalul Adrian Costea are un substrat mult mai consistent decit finantarea la limita legii a unei campanii electorale. Pare din ce in ce mai clar ca este vorba despre incercarea structurii fostilor spioni ai lui Ceausescu, treziti dupa revolutie in posesia multora din afacerile din Occident ale dictatorului, de a accede la virful puterii politice din Romania. Cita legatura au toate acestea cu constienta sau inconstienta unor lideri politici implicati este mai greu de delimitat in acest stadiu al anchetei pe care o fac procurorii francezi la Bucuresti. Interesant este, deocamdata, cum se comporta acesti lideri politici. Din acest punct de vedere, cazul lui Ion Iliescu este relevant. El n-a excelat niciodata printr-o moralitate iesita din comun, de altfel, nepusa niciodata in mod serios la incercare, ci doar prin acea charisma pe care adversarii sai n-au inteles-o niciodata. Zece ani de exercitiu democratic in Romania sa nu fi alterat inca aceasta perceptie? Sau, dincolo de aspectele penale, in ce masura putem spune ca scandalul recent este primul in care moralitatea lui Iliescu este pusa la incercare, in public? Este regretabil ca trebuie sa o spunem, dar liderul PDSR se da singur de gol atunci cind trebuie sa dovedeasca faptul ca a inteles ce inseamna moralitatea in politica. Adica un lucru minimal care i se poate pretinde, de catre orice cetatean, indiferent de simpatiile politice, unui pretendent serios la fotoliul de presedinte de stat. Iata un fragment absolut relevant dintr-un amplu comunicat de presa difuzat ieri de Iliescu: "Consider ca planurile nu trebuie confundate - una este cercetarea posibilelor infractiuni, de catre c