O tacere mai mult decit suspecta a pus stapinire pe functionarii publici, platiti din banii nostri, care isi fac veacul prin Primaria Bacau. Capete indreptate spre podea, umeri care se ridica aparent inocent, priviri fugare, aceasta este reactia angajatilor municipalitatii, atunci cind sint intrebati despre gardurile si stilpii care au umplut in citeva luni orasul. Reactie cel putin curioasa, atit timp cit primarul Dumitru Sechelariu face din gardulete si stilpisori un veritabil capital electoral, o investitie cu care s-ar mai fi facut un pas spre un oras european. Primarul a uitat sa spuna un lucru: citi bani au costat lucrarile si la cine au ajuns acei bani. Refuzul directorului economic al Primariei, Florin Pascan, de a pune la dipozitia presei date legate de acest subiect are, cu siguranta, justificare. Lucrari de miliarde atribuite fara licitatie, dar facute din banii nostri, manevre financiare pe care organismele de control cu siguranta le vor descoperi, inutilitatea investitei, iata doar citeva dintre elementele care il determina pe Florin Pascan sa se comporte ca un vechil pe mosia lui Sechelariu, nu ca un director economic ce administreaza banul public. Ideea de a planta gardulete prin oras i-a venit primarului Sechelariu anul trecut. E drept, in fiecare an se reparau garduri, dar nu mai mult de 2-300 de metri liniari. In 1999, Sechelariu s-a gindit sa bage bani seriosi nu doar in repararea gardurilor, ci si in confectionarea a aproape trei kilometri de garduri noi. El a propus Consiliului Local alocarea unei sume din banii strinsi din taxa de salubritate, pentru a repara si a planta garduri prin tirg. Consilierii nu au pus nici o piedica. Numai ca, la citeva saptamini, Serviciul juridic din cadrul Prefecturii Bacau a stabilit ca decizia Consiliului este ilegala, pentru ca in document nu erau specificate suma atribuita, locul unde se monteaza garduri, numaru