Un barbat face karaoke-n baie, in fata oglinzii… Ba nu: se preface ca face karaoke, de fapt cinta banda si el doar se maimutareste-n timp ce se barbiereste cu aparatul electric… Ba nu: se preface ca se barbiereste, de fapt el vorbeste la un telefon mobil pe care-l tine in chip de aparat de ras, tinut la rindul lui in chip de microfon… Ba nu: se preface ca vorbeste, de fapt el executa un soi de play-back „haios“, menit sa-i atraga atentia telespectatorului… Iar ca sa inteleaga pe deplin despre ce e vorba in reclama (caci toata aceasta e o reclama), telespectatorul trebuie sa urmareasca textul subtitrat mic cu portocaliu, evidentiat de o bila saltareata in ritmul cintecului de dragoste din off… Care nici asta nu-i textul englezesc al cintecului, ci un anunt in romana despre o reducere de preturi la un abonament GSM...

Dar citi telespectatori romani s-au prins ca spotul parodiaza un obicei al societatii occidentale importat in ultimii ani din Japonia, anume acela de a cinta seara cu prietenii in baruri special echipate cu aparatura audio-video pentru karaoke? Oricum mai putini decit cei care au reusit sa citeasca textul in romana derulat la baza imaginii si bruiat de componenta auditiva: muzica text in engleza… Cel putin asa se poate deduce din nevoia lansarii unui remake al spotului, catre sfirsitul perioadei de promotie, cind o gingasa voce feminina avea sa ne indemne la „ciulirea urechilor“ si sa ne recite apoi textul romanesc, acoperind pe cit posibil vocea anglofona. Cu acest retus, bizarul balet din fata oglinzii se justifica inca si mai putin, dar isi gaseste o valorificare informationala catelul cu urechi lungi din baie. Daca mai punem si Mos Craciunul din prolog, inecat intr-unul din acele globuri de sticla, la fel de rare la noi in tara pe cit sint de frecvente in filmele americane de sezon, obtinem o adevarata petarda comunicationala de Sarbator