La a opta editie, Tirgul International de Carte BOOKAREST – principalul eveniment editorial anual din Romania – se infatiseaza cu un palmares semnificativ si cu o identitate in plina evolutie, o „oglinda“ destul de fidela a pietei de carte romanesti, cu bunele si relele ei, cu tendintele, reusitele si carentele in materie de organizare, marketing s.a. Numarul de vizitatori – spun statisticile – este, de la an la an, intr-o continua crestere: incet, dar sigur (mai precis, de la 30 000 in 1992 la peste 52 000 in 1999). Ca si calitatea acestora, numarul de VIP-uri ale vietii culturale si politice din tara si strainatate. Printre acestea, nu putine staruri, de la Umberto Eco la Pascal Bruckner. A crescut, de asemenea, numarul punctelor de atractie ale Tirgului, organizarea s-a imbunatatit, in ciuda lipsei tuturor dotarilor necesare. Cum era si firesc, mediatizarea a crescut si ea, progresiv.

In ultimii ani, Tirgul a fost dedicat prezentarii unor „mari puteri“ culturale (dar si economice, financiare...) prin expozitii, spectacole, proiectii de film, multimedia, colocvii, dezbateri si alte cele. Ramine de evaluat cu ce eficienta, cu ce rezultate, cu ce „spectaculozitate“. Dupa Germania (1998) si Franta (1999), anul acesta a venit rindul Marii Britanii. Sa vedem ce va fi. Deocamdata, raminem optimisti. O alta „marca“ a identitatii Tirgului o reprezinta, de citiva ani buni, Gala Premiilor ASPRO, organizata in Laptaria lui Enache, si lecturile publice (cu dezbaterile de rigoare pe marginea lor) ale unor scriitori romani si straini importanti. Modelul lecturilor publice se cere a fi extins, dezvoltat, ca un necesar feed back intre autori si publicul lor potential (format, pina una-alta, mai mult din scriitori sau din aspiranti la acest statut...). Din 1998, Tirgul isi are propriul cotidian, „purtator de cuvint“, de birfe, zvonuri si ecouri: revista Bookarest, edi