Florin SLAPAC
Matei si Eva
Editie revazuta, prefata de Evelina Cirligeanu, Editura Ex Ponto, Constanta, 1999, 257 p., f. p.
Matei si Eva (1985), cartea de debut a lui Florin Slapac, il situeaza de la inceput pe autor pe un drum pe care se inscriu si prozele ce-i urmeaza: Jucaria (1989), Centrul schimbator al atentiei (1990), La inima fermecata (1995), Zapodie (1996), Salonul refuzatilor (1998): acela al literaturii care se creeaza pe sine.
In Matei si Eva materialul epic este prelucrat cu metode postmoderne, diferite in prima parte de cele din cea de-a doua. Titlul anunta un roman de dragoste, de tipul Tristan si Isolda, Daphnis si Cloe, insa orizontul de asteptare este inca o data inselat, asa cum se intimpla frecvent in proza postmoderna. Matei si Eva contine doua romane (Matei, Eva), intre care aparent nu exista nici o legatura. Cu toate acestea, unitatea este data nu numai de prezenta personajului Eva in ambele romane, ci si de tehnicile postmoderne similare folosite in constructia celor doua parti ale cartii, prin fragmentarism, decupaj epic, autoreferentialitate, parodie, autoparodie etc. Marea tema a romanului este scriitura, careia i s-ar putea subsuma o tema a iubirii (intre Matei si Eva in masura in care, descifrind textele ce formeaza cele doua romane constitutive, reconstituim si relatia dintre protagonisti) si una a familiei (in Eva).
Fluxul fabulatoriu al memoriei lui Matei creeaza impresia de fluiditate deosebita a textului. Transformarile care se produc neincetat se dovedesc rezultatul unui joc al imaginatiei elucubrante a acestuia. Jocul se regaseste la toate nivelurile prozei lui Slapac. Porneste de la primul cuvint al romanului, dar nu se termina o data cu ultimul, ci continua in incercarea de descifrare a imaginilor care se intrepatrund, a sensurilor ascunse in aglomerarea de detalii, dinc
