Nimeni nu stia la Londra, dupa trecerea podului Blackfriars in Southbank (de partea sudica a capitalei britanice, despartita de cea nordica prin riul Tamisa), decit o imensa intreprindere de producere a electricitatii, pe nume Bankside Power Station. Conceputa in timpul celui de-al doilea razboi mondial de Sir Giles Gilbert Scott, influentat de functionalism si de filozofia Bauhaus-ului, statia de transformare a electricitatii a fost terminata abia in 1962. Proportiile ei formidabile, cu un cos de 99 m inaltime si sali de peste 150 m lungime, explica de ce lucrarile au durat peste un deceniu.
Modern Tate Gallery (muzeu care are in colectie un numar impresionant de lucrari de arta plastica ale artistilor moderni si contemporani) isi dorea crearea unui nou mod de expunere a lor, dar si gasirea unui nou lacas. Arta propusa publicului trebuia sa depaseasca cliseele intilnite prin prezentarea artistilor plastici cronologic si pe scoli. Biroul de arhitectura Herzog &Meuron a prezentat proiectul cel mai bun: transformarea fabricii de electricitate intr-un muzeu, fara a se pierde functiunea statiei de electricitate!!! Dimensiunea stiintifica si tehnica a civilizatiei se imbina astfel aproape material cu dimensiunea artistica a spiritului uman.
De cum patrunzi in asa-numita Turbine Hall (Sala turbinelor), esti intimpinat de zgomotul difuz al statiilor de transformare electrica, dind seama de functionarea intreprinderii. Stilpi de sustinere imensi, din otel vopsit in negru, ajung aproape de bolta luminata de geamuri imense, la vreo 40 de metri inaltime. Intrarea iti da impresia ca patrunzi intr-o catedrala. Un paianjen de dimensiuni uriase, brun inchis, creatie a lui Louise Bourgeois, te pindeste de la etaj, cum te apropii de birourile de informatii. Este o provocare sau un avertisment. Atit de vie e insecta gigantica, incit ai impresia ca in orice clipa va
