Audienţă captivă de Sebastian Reichmann este o excelentă antologie alcătuită de poetul şi prozatorul Constantin Abăluţă, cuprinzînd cele trei volume publicate în ţară (Geraldine - 1969, Acceptarea iniţială - 1971, Umbletul şopîrlei - 1992) şi alte două volume scrise în limba franceză şi prezentate aici bilingv (Pour un complot mystique - 1982 şi Audience captive - 1988). Calificativul "excelent" nu priveşte atît valoarea recunoscută a autorului cît ediţia în sine, alcătuită cu o acurateţe de care puţine volume de poezie beneficiază în ultimul timp. Un prim cadou făcut iubitorului de poezie este chiar "Cuvîntul înainte" scris de marele prieten al poetului, Gellu Naum. Acesta rezumă perfect periplul poetic al lui Sebastian Reichmann: "Experienţa unică a unui poet care şi-a început opera poetică pe lama de brici a unei poziţii dintre cele mai înaintate ale poeziei româneşti, folosind un limbaj totdeauna luxuriant, flexibil, extraordinar de agresiv şi de generos în acelaşi timp; experienţa unică a unui poet care s-a continuat pe vîrful de lance al poeziei franceze şi apoi pe cîmpiile minunate ale poeziei americane de ultimă oră." La sfîrşitul volumului apar şi referinţe critice selectate chiar de poet, pagini extrem de utile (cel puţin pentru recenzent). Aici apare sugestiva evoluţie a receptării acestui scriitor de-a lungul timpului: de la completa opacitate a unor Dan Grigorescu sau Aurel Martin care denunţau "impostura poetică" în Scînteia anilor '60, pînă la reproşuri îndreptăţite şi prezentări nuanţate făcute de Florin Mihăilescu şi, respectiv, Ion Bogdan Lefter. Un dialog cu Mariana Marin apărut în Contrapunct în 1990 completează portretul extrem de interesant al poetului.

Volumele scrise în româneşte sînt, în primul rînd, dovada "slăbiciunii" pentru latura suprarealistă a avangardei româneşti. Principalul reproş este asincronismul demersului său (în 1